joi, 14 iulie 2011

ALCALINITATEA APEI

Viata si moartea noastra se desfasoara la nivel celular. Miliardele de celule care alcatuiesc organismul uman sunt usor alcaline si trebuie sa ramana asa, pentru a putea ramane sanatoase, vii si functionale. Cu toate acestea, activitatea lor produce acid, acest acid dand celulelor energia necesara pentru a functiona. Atunci cand fiecare celula alcalina isi indeplineste functia respiratorie, ea secreta produsi de metabolism, de natura acida.
Desi acesti produsi sunt folositi pentru a produce energie si pentru a mentine functionarea, nu trebuie sa se permita acumularea lor. Un astfel de exemplu este durerosul acid lactic aparut in urma exercitiilor fizice (febra musculara). Organismul va incerca sa se detoxifieze si sa indeparteze acest acid, inainte ca el sa devina toxic pentru celule, modificand aciditatea acestora. Cei mai multi oameni cred ca sistemul imunitar reprezinta prima linie de aparare in fata bolii, dar de fapt nu este asa. Sistemul imunitar este foarte important, dar mai mult in sensul unui foarte sofisticat sistem de curatare. Prima linie de aparare impotriva bolii este echilibrul pH-ului.
Organismul uman este foarte inteligent. Pe masura ce mediul intern devine tot mai acid, organismul incepe sa puna in functiune mecanisme de aparare, care sa previna patrunderea acidului in organele vitale. Daca acidul intra in contact cu un organ, el creeaza gauri in tesut. Aceasta poate determina aparitia unor celule mutante. Nivelul de oxigen scade in mediul acid, iar calciul incepe sa fie consumat. In felul acesta, organismul poate produce grasime, tocmai pentru a se apara de un mediu prea acid. Aceste celule grase si depozitele de celulita pot fi de fapt, niste „pachete” pline de acid, care incearca sa tina la distanta acest acid de organele vitale. Grasimea poate salva astfel organele vitale de traume. Multi oameni au constata ca intoarcerea la un mediu de viata sanatos si echilibrat determina scaderea in greutate.
Beneficiile alcalinitatii
Stilul de viata modern determina aparitia multor disfunctii si tulburari de metabolism. In ciuda eforturilor facute de Administratia Alimentelor si Medicamentelor si de Agentia pentru Protectia Mediului, alimentele, apa, aerul si solul cu care venim in contact sunt tot mai contaminate cu toxine. Niciodata pana acum organismul uman nu a fost nevoit sa faca fata unui asemenea atac din partea substantelor toxice care trebuie metabolizate si eliminate, fortand organismul dincolo de posibilitatile sale naturale.
Multi oameni pur si simplu nu se mai simt bine. Unii sunt mult mai sensibili la raceli, sau la orice alti virusi care circula. Mai ingrijorator este numarul tot mai mare de boli autoimune, cum este lupusul, artrita reumatoida, scleroza multipla, sindromul de oboseala cronica si fibromialgia. Sanatatea si starea de bine au devenit concepte relative.
Nivelul scazut de toxicitate din multe surse poate fi greu de detectat. Actiunea combinata a acestor toxine creeaza un cocktail toxic, care poate slabi semnificativ trupul si mintea, printr-un proces pe care noi il numim fermentare sau supraacidifiere a sangelui, ca rezultat al dezvoltarii bacteriilor si mucegaiului. Ciupercile si mucegaiul sunt organisme unicelulare care traiesc in aer, apa, sol si in multe din alimentele pe care le consumam. Sunt mai dezvoltate decat bacteriile si decat formele initiale ale virusurilor. In timp, s-au dezvolotat peste 500 000 de specii. Sunt organisme oportuniste si supravietuitoare, aflate in permanenta cautare a unor locuri unde se pot coloniza si unde pot prolifera. Fiind unicelulare, nu pot fi detectate decat cu ajutorul microscopului. Odata colonizate  devin vizibile, sub forma ciupercilor si a mucegaiului pe care le vedem uneori pe alimente.
Mucegaiul, bacteriile, ciupercile si virusurile au tendinta de a se fixa in anumite locuri in organism, in functie de nutrientii de care au nevoie si de conditiile necesare colonizarii. Toate sunt capabile sa produca fermentatie in grad mare, prin produsii de metabolism, care patrund in lichidul extracelular al sangelui si tesuturilor, fiind apoi distribuiti in tot organismul. Acest proces culmineaza cu supraacidifierea sangelui si a tesuturilor, care incep sa intoxice si sa distruga sistematic celulele organismului. Aceasta stare o numim supraacidifiere datorata unui mod gresit de alimentatie: abundenta proteinelor animale, mai ales din carne rosie si porc, produsele lactate (lapte, branza, inghetata), orice forma de zahar (sucroza, fructoza, glucoza). Prin urmare, e vorba de o singura boala.
Sursa principala de hrana a ciupercilor, bacteriilor si mucegaiului este zaharul. Cum aceste organisme se hranesc cu zahar si proteine din organismul nostru, ele produc si excreta produsi numiti toxine. Aceste toxine ne pot afecta la nivel fizic, psihic si emotional. Solutia la aceasta problema aflata in dezvoltare este curatarea sangelui si hranirea celulelor. Aceasta se realizeaza prin eliminarea alimentelor care duc la supraacidifiere si consumarea alimentelor alcaline. Ciupercile, bacteriile si mucegaiul supravietuiesc numai in mediu acid, nu pot trai in mediu bazic alcalin. Este, deci, foarte important sa existe o proportie adecvata intre alimentele acide si cele alcaline in dieta zilnica. Atunci cand se mentine o proportie ideala, aceste organisme daunatoare revin la starea lor normala, sanatoasa. Pentru un organism obisnuit, proportia ideala este de 4 parti alcaline la 1 parte acida. Astfel pH-ul se va mentine in jurul valorii de 7.365. pentru a evita o lunga lectie de chimie, ne vom referi direct la faptul ca pH-ul se refera la concentratia de ioni de hidrogen intr-o solutie oarecare. Un pH scazut indica o cantitate mare de ioni de hidrogen, solutia fiind acida, iar un pH ridicat inseamna o cantitate mica de ioni de hidrogen, solutia fiind alcalina.
O dieta ideala ar trebui sa fie alcatuita din legume verzi si galbene, boabe de soia, germeni incoltiti si nuci, impreuna cu acizii grasi esentiali. Acest mod ideal de a manca ar reduce sensibilitatea organismului fata de toxine, ar detoxifia organismul si ar reduce si preveni expunerile ulterioare, permitand regenerarea celulara.
                                                Alcalinitatea/aciditatea alimentelor
Stari alcaline: meditatia, pacea, rugaciunea, bunatatea si dragostea
Stari acide: munca in exces, furia, frica, gelozia si stresul
Alimente care duc la aparitia unui mediu foarte puternic alcalin – pH 8.5-9:
Alimente care duc la aparitia unui mediu puternic acid – pH 5.0-5.5:
9.0     lamaile 1, lebenita 2
8.5      geloza 3, cantalup, Cayenne                        (Capiscum) 4, curmale, smochine, Kelp,  Karengo, radacini Kudzu, lamai verzi, mango, pepene galben, papaya, patrunjel 5, struguri fara samburi (dulci), alge, asparagus 6, andive, kiwi, sucuri de fructe 7, struguri dulci, fructul pasiunii, pere dulci, ananas, stafide, prune Umeboshi, sucuri din legume 8

5.0    indulcitorii artificiali
5.5    carnea de vita, bauturile carbogazoase    38, tigarile, medicamentele, faina alba 39, carnea de capra, de miel, produsele de patiserie, prajiturile din faina alba, carnea de porc, zaharul alb 40, berea 34, zaharul brun 35, carnea de pui, de caprioara, ciocolata, cafeaua 36, crema de oua zu zahar alb, gemurile, jeleurile, lichiorul 37, pastele din faina alba, carnea de iepure, grisul, sarea de masa rafinata si iodata, ceaiul negru, carnea de curcan, painea de secara, orezul alb, otetul alb.
Alimente moderat alcaline – pH 7.5-8.0
Alimente moderat acide – pH 6.0-6.5
8.0   mere dulci, piersici, muguri de                              Alfalfa 9, faina 10, avocado,     banane,morcovi, telina, stafide, curmale si smochine proaspete, usturoi 11, coacaze, struguri nu foarte dulci, grepfrut, guavas, frunze verzi de ierburi, frunze verzi de salata, nectarine, caise dulci, pere nu foarte dulci, mazare, dovleac dulce, saruri de mare 12, spanac
7.5   mere verzi, lastare de bambus, fasole proaspata, sfecla, piper Bell, broccoli, varza, conopida, roscove 13, ghimbir proaspat, struguri acri, salata verde, portocale,pastarnac, caise nu foarte dulci, mazare nu foarte dulce, cartofi cu coaja, dovleac nu foarte dulce, zmeura, capsuni 14, porumb dulce, tamarisc 15, napi. Otet de mere 16 
6.0   tigari de foi, crema de grau nerafinata, peste, sucuri de fructe cu zahar, sirop de artar, melasa sulfurata, muraturi din comert, paine din porumb, orez, ovaz si secara, cereale rafinata, fulgi de cereale, moluste, germeni de grau, alimente care contin grau integral 33, iaurt indulcit

6.5   banane coapte, hrisca, branzeturi, paine din porumb si orez, crema de oua, ketchup, maioneza, ovaz, paste, produse de patiserie din cereale si miere, alune, cartofi fara coaja, popcorn cu sare si unt, orez, sos de soia din comert, tapioca, paine de grau.

Alimente usor alcaline, cu pH neutru 7.0
Alimente usor acide cu pH neutru 7.0
7.0   migdale 17, sirop de orez brun, cirese, nuca de cocos proaspata, castraveti, miere bruta, praz, ciuperci, bame,  masline coapte 18, ceapa, muraturi facute in casa 19, ridichi, saruri de mare 20, condimente 21, rosii dulci, otet de orez brun, apa de castanet, stir, anghinare, castane coapte, galbenus de ou moale, paine essene 22, lapte de capra si zer 23, maioneza de casa, ulei de masline, seminte de susan intregi, mei 24, boabe de soia uscate, lapte de soia, cereale incoltite 25, rosii, drojdie de bere
7.0   sirop de orz, tarate, anacard, cereale nerafinate, cu sirop de artar, merisor 30, fructoza, miere pasteurizata, sirop de artar neprelucrat, lapte omogenizat si majoritatea produselor lactate, melase organice nesulfurate 31, nucsoara, mustar, fistic, popcorn cu unt, biscuiti de grau sau orez nerafinati, secara, paine de secara incoltita organic, seminte de dovleac si de floarea-soarelui, nuci
Unt sarat, branzeturi umede si friabile, nuci braziliene, afine 28, biscuiti din secara nerafinata, boabe uscate de mung, adzuki, pinto, garbanzo 29, nuca de cocos uscata, albus, lapte de capra omogenizat, masline murate, prune 30
      pH neutru 7.0 – saliva unui organism sanatos are pH-ul cuprins intre 6.4-6.8
Unt proaspat nesarat, smantana proaspata, margarina 26, lapte de vaca 27, ulei (nu de masline), zer din lapte de vaca, iaurt simplu
Nota:  semnificatia valorilor numerice din tabelul de mai sus.
  1. Un excelent ajutor de urgenta in caz de raceala, tuse, usturime in gat, arsuri la inima si la nivel gastric
  2. Utile pentru posturi anuale. Timp de cateva zile se consuma pepene, seminte si se mananca. Sunt alimente superalcalinizante.
  3. Substituti ai gelatinei, mult mai hranitori
  4. Vindeca organismul fara sa irite. Sunt bune pentru sistemul endocrin
  5. Curata rinichii
  6. Reduc acidul, eliminand toxinele. Acesta se elimina prin urina, care devine temporar mai acida. In felul acesta mediul alcalin dureaza mai mult.
  7. Indulcitorii naturali sunt alcalini. Adaugand zahar in sucuri, se formeaza un mediu acid.
  8. Depinde de dulceata si continutul legumei respective
  9. Bogate in enzime, ajuta la digestie
  10. Continut ridicat de calciu, substituti al fainei albe
  11. Ridica nivelul pH-ului de la 5.0 in directie alcalina
  12. Continutul legumelor creste pH-ul
  13. Substituie cola; bogate in minerale
  14. Sucurile acre – pH = 7.5; sucurile dulci – pH = 8.0
  15. Fermentat natural, altfel pH = 6.0
  16. Produsele nepasteurizate ajuta digestiei si cresterii cantitatii de acid clorhidric din stomac
  17. Se inmoaie 12 ore, dupa care se curata de coaja
  18. Uscate la soare, coapte pe copac, altfel pH=6.0
  19. Care folosesc sare de mare si oted de mere
  20. Contine minerale marine. Uscate la temperaturi joase
  21. Cuprins intre 7.0 – 8.0
  22. Cerealele incoltite sunt mai alcaline. Boabele bine mestecate devin mai alcaline
  23.  Cantitatea crescuta de sodiu ajuta la digestie
  24. Nivel crescut de calciu utilizabil. A se macina inainte de folosire
  25. Cresc alcalinitatea si ajuta digestiei
  26. Caldura face grasimile mai greu de digerat
  27. Secretie crescuta de mucus
  28. Formeaza mucus si sunt greu de digerat
  29. Boabele uscate cand incoltesc au pH=7.0
  30. Contin acizi benzoici care duc la aparitia mediului acid
  31. Plini de fier
  32. Graul nerafinat este mai alcalin
  33. Vin rosu de calitate, nu mai mult de 4 oz. pe zi ajuta la formarea sangelui
  34. De calitate, bine crescuta – pana la 5.5; drojdiile crescute repede – 5.0
  35. Cele mai multe sunt zaharuri albe cu adaos de sirop
  36. Organice, cresute in pamant – pana la 5.5
  37. Marcile ieftine scad pana la 5.0
  38. Duc la pierderea de minerale
  39. Contin agenti de albire – daunatori
  40. Otrava! Evitati-o
  41. Agenti cu potential cancerigen. Supradozarea poate duce la orbire partiala.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu